Voluntari sârbi pe frontul românesc din Dobrogea

Un episod mai puţin cunoscut al Primului Război Mondial

Inca din prima zi de mobilizare, cand Romania a declarat razboi Austro- Ungariei, la 15 august 1916, ni se alatura, intr-un gest de solidaritate umana, o Divizie sarbeasca. Comandantul Diviziei era colonelul Stepan Hagici. In zilele de 4 si 5 septembrie 1916, Divizia sarba a rezistat cu eroism atacurilor inversunate ale bulgarilor la Pietreni (fost Cocargea). Comandantul unui regiment sarb, colonelul Matici, ranit la mana, continua sa-si comande trupa si moare, primind un al doilea glont in timp ce-si incuraja oamenii la atac. In 1926, comemorarea eroismului Diviziei sarbe ce a luptat in Dobrogea s-a facut la Medgidia, cu ocazia inaugurarii unui monument care are menirea sa preamareasca, pentru generatiile viitoare, unul dintre cele mai tragice si glorioase acte din acest razboi mondial. Pentru inaugurarea Monumentului eroilor sarbi, s-a stabilit o solemnitate de proportii. Oaspetii sarbi sosesc, in ziua de 3 septembrie 1926, cu vaporul iugoslav "Alexandru I" la Cernavoda, unde sunt intampinati la debarcader de reprezentantii autoritatilor civile si militare locale. Au sosit odata cu oaspetii militari si un detasament de armata iugoslava, o fanfara si soldati purtand drapelele regiunilor ce au luptat pe frontul dobrogean. Garnizoana si Politia au condus pe oaspeti sa viziteze orasul si podul "Regele Carol". In ziua urmatoare, oaspetii au plecat cu un tren special, din Cernavoda la 7,30, sosind la Medgidia la ora 8,30. In gara Medgidia au fost intampinati de autoritati si insotiti la locul solemnitatii. Persoanele care au luat parte la solemnitate: oaspetii sarbo-croato-sloveni si colonia sarbo-croato-slovena, general de divizie Mircescu, ministru de razboi, ca reprezentant al guvernului roman, ministru plenipotentiar Aurel Vasiliu, reprezentantul Ministerului Afacerilor Straine, general de divizie Popescu Ion, comandantul corpului 2 de armata, ca reprezentant al armatei romane, general de divizie Lupescu Al., seful Marelui stat Major, general de brigada Vladescu Ion, comandantul Diviziei a 9-a, fostii comandati de corp de armata, divizii, brigazi si sefii de Stat Major ai trupelor ce au luat parte la luptele din Dobrogea, dupa invitatii speciale; PSS Episcopul Constantei si clerul din Constanta, o trupa din corpul 2 de armata, o companie de onoare, cu drapel si muzica din Divizia a 9-a, trupele din Medgidia, reprezentantii autoritatilor active ale judetului Constanta si oraselor Constanta, Cernavoda, Medgidia, precum si delegati de cate doua persoane de la urmatoarele societati: Societatea mormintelor eroilor, Societatea Crucea Rosie, Uniunea ofiterilor de rezerva romani, Societatea vaduvelor eroilor din razboiul 1916 - 1918, Asociatia generala a invalizilor de razboi, Sindicatul ziaristilor, Asociatia generala a presei si reprezentantii presei. La ora 9,15 a fost dezvelit monumentul sub salvele de pusca trase de trupele prezente. Au fost depuse coroane de flori din partea familiilor regale iugoslava si romana. Generalul Iosupovici, cel care a comandat prima brigada a Diviziei sarbe in Dobrogea, a luat cel dintai cuvantul, vorbind despre "luptele eroice ce au avut loc in Dobrogea, la Bazargic, Ghelengic, Cocargea si Topraisar, in care au cazut 18.868 oameni ai divizei, 238 ofiteri si 8.727 soldati". A vorbit apoi generalul Hacici, care, in 1916, cu grad de colonel, a comandat eroica divizie a armatei sarbe in Dobrogea. Au mai urmat la cuvant ministrul de razboi general Mircescu, general Aurel Vasiliu, general D. Popescu. A impresionat multimea prezenta cuvantarea in limba sarba a maiorului Lavrici, orbit in luptele de la Pietreni. Au mai vorbit medici, ziaristi, profesori. A urmat defilarea trupelor. La orele 13,30, in sala cazarmii Regimentului II graniceri a avut loc o masa comuna la care au toastat Ciolac Antici, ambasadorul Iugoslaviei la Bucuresti, generalul Mircescu si Raul Anastasia, presedintele Uniunii ziaristilor profesionisti din Romania. Seara tarziu, oaspetii au plecat spre tara". ("Dacia", nr. 195, 4 septembrie 1926, "Dobrogea juna", 4 septembrie 1926, pag. 1, 8 septembrie 1926, pag. 1)

Medgidia in 1938

Medgidia, com. urbană. Îşi trage numele de la întemeietorul ei, sultanul Abdul Medgid. Staţie c.f. pe linia Bucureşti - Constanţa.
 

Are 6.118 locuitori.

Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Percepţie fiscală, Serv. sanitar, Serv. Veterinar, Regiune agricolă, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Sfat negustoresc.

1 biserică ortodoxă şi 3 geamii.

Gimnaziu mixt; seminar musulman; 4 şcoli primare, 1 grădină de copii.

Spital de stat, Dispensarul Asigurărilor Sociale, Soc. „Crucea Roşie”, Căminul cultural, 1 soc. de vânătoare, 3 bănci populare, 2 mori, 1 tăbăcărie, 1 fabrică de ceramică, Uzina electrică comunală.

(Surse: http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/constanta/#principalele_asezari  ,  http://www.resurseculturale.ro/site/?q=node/159 )