30 septembrie 2010

STEAUA - NAPOLI 3-3

Ne-a arbitrat cel mai mare derbedeu din Europa, un gunoi uman care a crezut ca face o chestie inteligenta, dar asta a fost numai in creierului lui chinuit de ticalosie  acuta si de prostie definitiva. Probabil ca mama natura mai da si rateuri, pentru altfel nu se explica faptul regretabil ca astfel de specimene traiesc printre noi si inca in mod liber, adica fara lesa...
Vazand el ca prin minutul 15 se ingroasa gluma, purtatorul ilegal de creier s-a gandit si a intreprins cu un zgomot inconfundabil si un miros pe masura, cateva actiuni demne mai curand de un spital de nebuni. L-a eliminat mai intai pe Kapetanos, la un contact care in mod sigur a fost precedat de provocari repetate ale lui Santacroce, dar bineinteles nesesizate de ipochimen. E, dar timpul trecea si creatura din spatele fluierului vedea cum o super-echipa poate fi invinsa de cineva din coada Europei. A fluierat faulturi si lovituri libere ca la circ, adica si cand a fost cazul, dar mai ales cand nu. Bomboana pe coliva  a fost insa prelungirea incredibila a meciului, efectiv pana cand italienii au reusit sa egaleze la 3, adica la aproape 10 minute de la scurgerea primelor 90. In felul asta toata lumea a fost multumita, adica toata lumea care conteaza: pacaliciul asta polonez, sefii lui de la UEFA, precum si prietenii lui italieni. Ne dam seama acum cam ce imagine are acum Panie prowler in mintea unora, pentru fapta eroica de a fi salvat de la dezastru unul din granzii Europei. Si de asemenea ne dam seama ( daca mai era nevoie de dovezi suplimentare) cum ne vad europenii lu' Peste pe noi, romanii...


UPDATE: Baiatul asta e obisnuit cu scandalurile pe care le provoaca. Vezi aici filmul cu unul dintre acestea si cu corectiile meritate pe care le-a primit penalul asta dupa un meci facut praf chiar la el acasa, in Polonia.

Oricum cineva trebuie sa stea de vorba si cu Kapetanos, pentru ca se pare ca flacaul are ceva probleme, (sa speram ca nu la...mansarda...) altfel nu se explica de ce a reusit ca in doua meciuri importante sa faca doua gafe care au intors jocul si scorul: in meciul cu Liverpool l-a "agatat" pe maimutoiul de Kirgyakos si s-a dat penalty, iar cu Napoli l-a plesnit (justificat, declara specialistii) pe alt circar, Santacroce.

29 septembrie 2010

30 septembrie 2007 - A încetat din viaţă David Ohanesian, interpret de operă de naţionalitate armeană (n. 1927)

26 septembrie 2010

La 26 septembrie 1898 s-a născut compozitorul George Gershwin, creatorul jazzului simfonic (m. 11 iulie 1937)



Rhapsody in Blue

23 septembrie 2010

C.T. Popescu: Scrisoare deschisă către preşedintele Traian Băsescu

Domnule Băsescu, te-am privit şi voi continua să te privesc cu statornică scârbă. Însă, dincolo de scârba mea, un concurs de împrejurări care conţine prostia unora, ticăloşia altora şi indiferenţa celor mai mulţi a făcut să devii preşedinte al ţării mele. Nu m-am aşteptat nicio clipă ca, ajuns în această demnitate, să poţi deveni altceva decât eşti, dar am vrut să sper că măcar vei încerca să pari. Mă felicit că nu am investit prea mult în această speranţă. Ex nihilo nihil. Dispreţul pe care ţi-l port e lesne de argumentat: reprezinţi suma a tot ce are mai detestabil poporul român. Fără a avea măcar una din însuşirile admirabile ale acestui popor.
Vreme de şase ani am trăit o neîncetată stupoare, colorată când şi când cu indignări sterile ori revărsări gastrice provocate de conduita ta.
Vreme de şase ani, mulţi dintre noi am încetat să fim doar cetăţeni ai acestei ţări şi am devenit victime ale tulburărilor tale de personalitate, ale crizelor tale de nervi, ale sevrajelor tale, ale revărsărilor tale de ură, ale ticăloşiei tale, ale incompetenţei tale.
Nu ştiu dacă în istoria modernă există şef de stat care să fi insultat atât de mulţi dintre propriii cetăţeni, cu atâta nesimţită uşurinţă. Observi că nu folosesc pluralul politeţii. Pentru că tu însuţi, în dialogul cu ceilalţi, ai răul obicei de a nu-l folosi. Şi voi refuza să îl folosesc doar formal, demonstrativ, numai pentru a vădi că sunt mai bine crescut decât tine.

Vremea convenţiilor şi demonstraţiilor de tipul acesta a trecut. Am privit cu îngrijorare, în aceşti şase ani, obsesia ta maladivă pentru puterea absolută. Au fost concetăţeni de ai mei care au crezut că poate ţi se cuvine, că poate, atunci când o vei avea, vei face din ea instrumentul schimbării în bine al ţării.
Se înşelau. Ai folosit puterea doar pentru a revărsa urâţenia dinlăuntru-ţi asupra noastră, a tuturor. Iar ţara e astăzi mai schimonosită ca niciodată. Sărăcită, desfigurată, doar un contur înlăuntrul căruia cei mai mulţi sunt prinşi ca într-o capcană, prizonieri ai unui rău destin. Precum în cel mai întunecat fanariotism, ai folosit demnităţile publice ori resursele statului pentru a-ţi căftăni apropiaţii, pe cei care ţi se închinau cu ipocrită smerenie, într-un detestabil qui pro quo. Astfel au ajuns cele mai multe demnităţi ale statului să fie ocupate de incompetenţi, imbecili şi neamuri proaste, personaje lipsite de orice merit, dar cu prea-plin de obedienţă faţă de tine, despotul. Şi când ţara e rânduită după legea aceasta, nu e de mirare că astăzi am ajuns la această mizerie, promiscuitate şi decădere a instituţiilor.

Ţi-ai făcut din minciună un crez politic. Şi unii găsesc asta scuzabil. Peste cei care au îndrăznit să spună altfel decât crezi tu că se cuvine spus ai revărsat diluvii de ură. Ai inventat categorii generice peste care să îţi reverşi ura şi insultele primitive. 322, moguli, tonomate, reprezentau categorii încăpătoare în care mizeria ta să poată fi eficient distribuită. Toţi cei care nu acceptau fanariotul qui pro quo erau detestabili, maculabili, expulzabili. Rar mi-a fost dat să văd atât risipă de resurse (ale statului, ale instituţiilor publice ori ale unor dubioase instituţii private) menită unui singur scop: împroşcatul cu mizerie.
Au fost şase ani urâţi. Iar rezultatul lor e reaua stare de azi a ţării. Prea mult şi prea des am vorbit despre toate cele care au fost pentru a le mai repeta acum. Altul e motivul pentru care scriu astăzi.

Afirmi, domnule Băsescu, fără să roşeşti, cu o nesimţire prietenă cu iresponsabilitate, că ţara mea e o ţară de mâna a doua. Iar când îndrăzneşti să spui aşa ceva vremea pamfletelor şi a indignărilor din laringe a trecut. O ţară care cere bani cu împrumut, o ţară care nu poate plăti pensiile este o ţară de mâna a doua - spui tu cu o nesimţire care sfidează orice stupoare. Nu ţara a cerut bani cu împrumut, domnule Băsescu, ci tu. Împotriva tuturor acelor voci care se opuneau acestui demers. Nu suntem toţi amnezici şi încă ne amintim cum predicai nevoia acelui credit de la FMI, deşi nu puţini erau cei care strigau că e o cale greşită. Şi i-ai potopit cu insulte. Aşa cum ştii să faci. Ai susţinut acel credit nu pentru că ţara avea nevoie de el, ci pentru că tu, deprins cu logica licuricească, ai încercat să cumperi bunăvoinţa unor stăpâni pe care noi nu-i vedem. Şi ai fost gata să plăteşti acea bunăvoinţă cu sărăcirea, umilirea şi nenorocirea noastră a tuturor. Iar dacă ţara nu poate plăti pensiile este pentru că tu ai adus-o aici. Nu mogulii, nu tonomatele, nu noi. Noi doar trudim, îndurăm şi plătim biruri.
Nici nu ar trebui să mai spun lucrurile acestea. Sunt deja ştiute. Şi nu ar trebui să accept logica rudimentară după care funcţionezi, aceea care măsoară demnitatea, înălţimea ori măreţia după grosimea pungii. Doar judecând cu maţul poţi ajunge să spui despre ţara mea că este o ţară de mâna a doua. Iar dacă punga ţării nu e azi îndeajuns de plină pentru gustul tău, asta nu se întâmplă pentru că eu şi cei asemeni mie nu trudim îndeajuns pentru a o umple, ci pentru că tu şi cei din jurul tău sunteţi prea hămesiţi, prea nesimţiţi şi prea necinstiţi pentru a şti să o chivernisiţi.
Dar ţara asta încă are bani să îşi plătească preşedintele şi imbecilii deveniţi miniştri, are bani să îşi plătească nulităţile devenite europarlamentari, are bani să te trimită la reuniuni internaţionale unde să ne umileşti pe toţi respirând dispreţul cu care eşti tratat de ceilalţi, are bani pentru a plăti pentru capriciile neroade ale favoritei tale, are bani pentru a îngrăşa guşile lăudătorilor şi numeroşilor tăi servitori. Are încă bani din care să plătească sinecuri pentru cei care ştiu să îşi manifeste îneajuns de zgomotos şi fără ruşine obedienţa faţă de tine.Are bani să îmbogăţească afacerişti suspecţi, dar cunoscători ai conturilor de partid. Să ierţi, atunci, biata ţara dacă nu mai are îndeajuns pentru a plăti şi pensiile acelea.

În aceeaşi zi când eu scriam: Pentru că eu nu accept că România e o ţară de mâna a doua în UE. Nici că eu aş fi un cetăţean de măna a doua. Dar admit că avem politicieni de mâna a şaişpea. Mai pe seară, preşedintele României spunea că ţara mea este o ţară de mâna a doua. Iar asta nu mai poate fi îngăduit. Pentru aşa ceva nu mai este de ajuns să ne revoltăm pamfletar, să respirăm vocalele indignării la televizor ori să risipim cerneala stupefacţiei în gazete.
Atunci când mizeria ta nu mai încape în hârdăul categoriilor generice şi nu se mai revarsă doar asupra tonomatelor, parlamentarilor, mogulilor, ci asupra ţării înseşi, atunci e vremea să fii trimis definitiv acolo unde îţi e locul. Atunci când, nu are rost să ne mai ascundem după cuvinte, îţi îndemni cetăţenii să îşi părăsească ţara, tu trebuie să pleci, nu ei. E timpul!
Asta e tot ce am avut să îţi spun, domnule Băsescu. Aşa cum ţi-am promis, îţi sunt pe mai departe dator cu întreg dispreţul. Şi îţi promit că mă voi achita de această obligaţie. Dar vreau că de acum să te dispreţuiesc ca pe un ticălos oarecare şi nu ca pe preşedintele ţării mele. Du-te!

Rândurile care urmează nu îţi mai sunt adresate, deşi te privesc. Vreau să sper că prieteni şi neprieteni din blogosferă mi se vor alătura. Pentru că este o limită care nu trebuie trecută. Şi aşa, prea multă vreme, prea multe am îngăduit. Şi mai vreau să sper că, mai ales, politicieni, cu şi fără blog, vor prelua revolta mea şi îi vor da cuvenită îndreptare. Acelor politicieni le cer, neîntârziat, iniţierea procedurii de suspendare a lui Traian Băsescu. Dincolo de meschinăria calculului politic de conjunctură, dincolo de laşitatea cu care ne-au obişnuit, dincolo de indolenţa pe care le-am tolerat-o. Sau puteţi cu toţii tăcea, prudent, vascularizaţi de precauţia pe care o putem numi şi laşitate. Şi atunci am să-i cer scuze lui Traian Băsescu. Şi am să admit că trăiesc într-o ţară de mâna a doua.
Cristian Tudor Popescu precizează că scrisoarea nu îi aparţine.


Publicat Miercuri, 22 septembrie 2010

17 septembrie 2010

LIVERPOOL - STEAUA 4-1

"Thank you Mr. Muniz Fernandez"
 or
 "Thanks to Mr. Muniz Fernandez"
sau
 circarul Kirgyakos 
(Κυργιάκος ακροβασία τσίρκο)
Steaua a inceput curajos un meci in care in mod categoric si de departe, Liverpool a fost favorita. Si s-a vazut asta in mod clar, mai ales in repriza a II-a, cand englezii au aratat cam ca un tavalug care atunci cand pornea spulbera totul in cale... In ansamblu spectacolul a fost excelent, chiar daca pe noi ne-a cam durut, mai ales pe final.
Formidabilul gol al lui Tanase avea sa fie uitat repede in repriza a doua cand (contro)versatul arbitru Muniz a vrut sa lase de inteles ca a fost pacalit de  un maimutoi din apararea englezilor (foto), care a aratat ca stie foarte bine lectia circului pe un teren de fotbal, simuland jenant un fault la contactul cu Kapetanos. Ce a urmat nu a fost greu de ghicit, pentru ca unei super echipe ca Liverpool ii este de ajuns un astfel de impuls pentru a iesi dintr-o situatie dificila. N-am inteles nici schimbarile facute la Steaua si nici continua aruncare a baloanelor in careu prin centrari la care englezii sunt maestri. Ilie ar fi trebuit sa stie asta, pentru ca de pe banca de rezerve se vede bine cum joaca adversarul (vorbeam de banca Stelei, nu a lui Tottenham sau WestHam...).
UPDATE: Uitati-va la mascariciul asta in ce hal cade. Inchipuiti-va un malac de aproape 2 metri si peste 100 kg cum se roteste in aer si da din maini si din picioare, exact cum faceau bufonii de la curtile regale de pe vremuri... Pai ca sa-l faca pe acest hipopotam sa se roteasca in aer in halul asta Kapetanos ar fi trebuit sa aiba muschii  lui Swartzenegger si tehnica lui Bruce Lee. Hai sa fim seriosi !...

07 septembrie 2010

Protestează şi generalii Armatei Române


Scrisoarea generalului locotenent (rez.) Gheorghe Emil Ciobanu către preşedintele României



"Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu
Domnule preşedinte,
Mă alătur celor care până acum v-au rugat, atenţionat, sfătuit şi chiar prevenit asupra umilinţei la care este supus, în continuare, personalul militar în rezervă şi retragere şi nu numai, din Armata României, ca urmare a apariţiei ordinului ministrului M101/2010 şi a documentelor de aplicare a diminuării pensiilor de serviciu pentru militari (Legea 119%2010 şi HG 735%2010).
Sunt absovent al Liceului Militar, Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri din Braşov , Academiei Militare, a unor cursurii postacademice, inclusiv al Cursului postacademic superior. În cei peste 40 de ani de carieră militară, am fost comandant de pluton, sef de stat major de divizion de rachete A.A., ofiţer în statul major al Trupelor de Artilerie şi Rachete Antiaeriene din C.A.A.T., primul comandant de regiment de rachete antiaeriene la Reşiţa, şef de stat major şi comandant al D. 34 Ap. A.A.T. şi comandant al Corpului 2 Aerian din Tmişoara, consilier al Ministrului Apărării Naţionale.
Declar public că nu sunt de acord cu recalcularea pensiei militare de serviciu. Ca militari de carieră nu am avut posibilitatea de a desfăşura diverse activităţi care sa ne asigure şi alte venituri la pensionare. În cariera militară am urmat fiecare o anumită cale, am îndeplinit anumite funcţii, cu atribuţii şi răspunderi pe care le-am onorat cu rezultate şi pentru care am fost retribuiţi. Pentru toate acestea beneficiem, conform legilor, aliniate principiilor generale care guvernează soldele şi pensile militare în majoritatea statelor euro-atlantice, de pensia militară de serviciu; proprietate, tot potrivit legilor.
La 1 Decembrie 2000, ... pentru merite excepţionale obţinute în organizarea şi pregătirea apărării naţionale... mi s-a conferit Ordinul Naţional "Steaua României" în gradul de Comandor.

Nu vreau să bravez cu activitatea şi rezultatele obţinute în cariera mea militară. Ca mine, şi mai buni decât mine au fost şi sunt mulţi pensionari militari, mai în vârstă sau mai tineri. În acelaşi timp, mă plec cu pioşenie, alături de cei aproape 70.000 de pensionari militari (ar trebui şi împreună cu ... comandantul suprem) în faţa militarilor romăni care "...au făcut suprema jertfă..." pentru suveranitatea şi liniştea acestei ţări, pentru "...dăinuirea noastră aici, pe acest sfânt pământ", pentru democraţie şi libertate.

Acum, toţi cei care am slujit sub drapel, chiar şi cei care mai slujesc încă, urmaşii celor care au plătit cu viaţa patriotismul şi devotamentul faţă de ţară, militarii care au avut un comportament corect şi chiar determinant în evenimentele din decembrie 1989 şi a celor care au făcut posibile intrarea României în NATO şi, ulterior, integrarea în UE, suntem umiliţi, urâţi, dispreţuiţi şi batjocoriţi într-un mod barbar de către cei ce guverneză, în acest moment ţara şi care sunt patronaţi de dumneavoastră... domnule comandant suprem!
Nu numai Armata este batjocorită. De dispreţ şi ură, de o agresivitate nemaiîntâlnită au parte medici, profesori, jurişti, muncitori, ingineri, poliţişti, artişti... şi numai, pentru satisfacerea poftelor bolnave ale ...celor aleşi... de dvs..., şi care adulmecă tot ce încă nu este a lor din această "...săracă ţară bogată"!
La această situaţie s-a ajuns si datorită consilierilor dumneavoastră, care, de fapt sunt o gaşcă de impostori, incompetenţi, şarlatani, escroci şi care beneficiază datorita strategiei dumneavoastră de salarii şi alte venituri cu adevărat nesimţite.
În lumina celor prezentate vă cer să anulaţi legile şi actele normative neconstituţionale, care au dus la umilirea populaţiei acestei ţări şi crearea unei stări de insecuritate socială. Dacă ..."obligaţiile" nu vă permit acest fapt ... pentru salvarea Ţării, aşa cum vă place să vă lăudaţi vă sfătuiesc să plecaţi pe mare domnule ..."comandant de vas". Ar fi un ultim gest, onorant, dacă mai sunteţi în stare de aşa ceva. Să nu uitaţi, însă, să vă luaţi şi "mateloţii" ce v-au lins blidele, cu limbile lor îmbibate de sângele supt din venele poporului meu. Din gaşca dumnevoastră să nu o uitaţi pe Elena Udrea. Şi acolo, în larg, când, la un pahar, de un litru, de whisky veţi prezenta aleşilor dumneavoastră măreţele împliniri ale societăţii în care ..."să trăiţi bineee!", să porniţi sistemul de submersare al navei TIRANIA!.
Să nu vă faceţi griji. Lumea şi România nu se termină cu voi. Avem oameni mult mai buni, mai cinstiţi, competenţi, patrioţi cu adevărat, care să guverneze cum trebuie această ţară, pentru creşterea prosperităţii populaţiei ei şi nu a unui grup de şarlatani.
Închei, în retorică istorică, la care în situaţii grele pentru ţară, facem apel:

"Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!"


Gl. Lt. (rez.) Emil Gheorghe CIOBANU"

ILARION CIOBANU

28 octombrie 1931 - 7 septembrie 2008

EUGEN BARBU

20 februarie 1924 - 7 septembrie 1993 

03 septembrie 2010

CRACANEL , MERGI TATĂ ŞI TE CULCĂ !

Excelent meci al baietilor nostri, care au jucat un fotbal cursiv, tehnic si inventiv, care a demonstrat ca atmosfera in cadrul lotului este foarte buna. Superioritatea baietilor nostri si-a spus cuvantul inca o data, daca mai era nevoie, iar tactica impusa de tehnicianul echipei s-a potrivit ca o manusa atat pe calitatile net superioare ale alor nostri, cat si pe atitudinea sovaielnica a adversarilor, dovedind inca odata atmosfera excelenta din sanul lotului. Toate compartimentele echipei noastre au functionat perfect, completandu-se si ajutandu-se unul pe celalalt, dovada a faptului ca atmosfera in cadrul lotului este excelenta. Blocul defensiv al romanilor a constituit un zid de netrecut pentru timizii atacanti albanezi, iar portarul echipei noastre aproape ca nu a avut ce face, semn ca atmosfera in cadrul lotului este excelenta. Mijlocul reprezentativei Romaniei a colaborat foarte bine atat cu apararea cat si cu atacul, semn ca atmosfera in cadrul lotului este excelenta. Cele trei sau patru varfuri de atac au lucrat ca adevarate pistoane care au solicitat la maxim apararea albaneza, dovada a atmosferei excelente din cadrul lotului.

Ce ar mai fi de spus? Poate ar trebui sa mentionam aici declaratia selectionerului,  care spunea ca in lot domneste o atmosfera excelenta...
O declaratie extrem de inteligenta si profunda, chestii care se citesc si pe fata maturului nostru antrenor.
("...Crăcănel este un bărbat slab, fricos şi nehotărât. Deşi înşelat de femeie, el este gata s-o mai ierte încă o dată, aşa cum făcuse şi cu predecesoarea ei. Atacat de Pampon, nu este în stare să se opună fizic, ci ameninţă cu scandalul. Este patetic şi teatral în exprimarea propriilor slăbiciuni, izbucnind deseori în plâns, pentru că are „naturelul simţitor”..." - descrierea personajului CRĂCĂNEL din piesa D-ALE CARNAVALULUI de I.L.CARAGIALE)

31 august 2010

Master: MANAGEMENTUL LABORATOARELOR DE INCERCARI SI EVALUAREA CONFORMITATII MATERIALELOR

Va astept aplicatiile de inscriere la cursurile de master complementar, care incepand de anul trecut pregateste in cadrul Universitatii POLITEHNICA din Bucuresti, specialisti in managementul laboratoarelor de incercari, specialisti in incercarea materialelor si produselor, conform Legii 608:2001, precum si evaluatori ai conformitatii materialelor si produselor. Pentru mai multe amanunte dati click aici sau pe poza de mai sus.


25 august 2010

CONVINGERILE LU' BASE

"Eu i-aş spune domnului profesor că dânsul are totuşi 16 ore pe săptămână, iar eu muncesc 16 ore pe zi. Dacă va face un calcul să vadă cu cât e plătit pe oră, va constata că e mai bine plătit decât mine", a precizat Traian Băsescu.


Somat să-și facă public programul de 8 ore de muncă, Grigore Moisil a prezentat odată o foaie de hîrtie frumos lineată, pe care scrisese așa:
Luni

ora 8 - ora 9.50 : curs, Amfiteatrul Țițeica

ora 10 - ora 11.50 : consultații, catedră

ora 12- ora 16: timp de gîndire, în sectorul de Cultură al Parcului de Cultură și Odihnă "I.V. Stalin"

Altădată însă, exasperat, i-a trimis rectorului o hîrtie pe care scria, mare: Vă rog să precizați dacă vă referiți la ORE-CAP sau la ORE-CUR.


Cam asta este diferenta dintre inteligenta profesorului de geniu Grigore Moisil si a matrozului fara busola : Moisil raspunde deja elucubratiilor presedintelui cam cu 35-40 de ani inainte ca acesta sa le emita...


24 august 2010

FERDINAND I DE HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN (24 august 1865-1927)

Se rasuceste in mormant Ferdinand cand vede ce fac jegosii astia cu tara pe care el a rotunjit-o.

PANAIT ISTRATI - ACTUALITATEA CLASICILOR


" Cand o civilizatie construieste bordeluri in valoare de patru milioane, in timp ce taranii ei, inspaimantati de mizerie, isi masacreaza copiii cu lovituri de barda, aceasta civilizatie nu mai are drept la existenta, chiar atunci cand scriitorii ei se convertesc la catolicism, iar avocatii ei devin episcopi, dupa sapte ani de penitenta. O atare civilizatie, daca ii mai ramane putina pudoare, trebuie sa-si ingroape bibliotecile, sa demonteze si sa depoziteze cele mai nobile dintre monumentele sale si apoi sa faca sa rasune marele clopot de la Notre-Dame, de catre cel mai magnific episcop-avocat al sau. Daca nu...
Daca nu, toate mijloacele sunt ingaduite s-o distruga."

Panait Istrati - "Spovedanie pentru invinsi"

17 august 2010



Nu înţeleg de ce ţipă Băsescu la mine. De ce mă ameninţă că intră România în colaps. În ceea ce mă priveşte, ţara mi se pare în colaps dintodeauna. De când m-am născut.
Comuniştii, nu ştiu cum se făcea, dar nu se ajungeau fără să ne ia la contract porcul din coteţ. Erau stăpâni pe livada noastră, pe cazanul cu ţuică, pe orătăniile din bătătură.
Pe capitalişti i-am primit cu bucurie generoasă, aproape nefirească.Trezirea din reverie m-a dus în primul colaps. În dificultate a fost ţara şi la mica privatizare, şi la marea privatizare, şi după ce am scăpat de primul FMI, şi când duduia economia, şi când căutam luminiţa de la capătul tunelului, pe care văd că n-am mai găsit-o. Va fi fiind, probabil, lumânarea de la căpătâiul părinţilor şi bunilor noştri.
Şi-acum aud că România se duce fix în faliment.
Iar Traian Băsescu mă solicită să fiu solidar nu ştiu cu cine, să dau 25% din leafa mea, 15% din pensia mea.
Mă uit la Băsescu şi nu seamănă a om aflat în criză. Nici Guvernul sau Parlamentul nu sunt în criză. Nici miile de hectare de vile nu-s crizate.
Dar, defectul meu, am avut ochi de văzut şi urechi de auzit.
- Da. Aparatul de stat este uriaş. Dar nu populaţia l-a făcut uriaş.Voi, clasa politică,
l-aţi transformat în monstru.
- Dacă există un monstru care căpuşează mediul privat, acela nu este profesorul, doctorul, inginerul, funcţionarul public; monstrul care a încălecat ţara asta sunteţi voi, clasa politică. Şi pentru că sunteţi la putere peste tot, voi, PDL, sunteţi grasul care l-a încălecat pe slab! Cu contribuţia anterioară, în ordine procentelor de reprezentare în structurile politice, a PSD (30%), a PNL(15%), a UDMR (6%) etc... Aţi devastat România cum nici popoarele migratoare n-ar fi reuşit. Şi-apoi aţi călărit ţara, aţi luat-o sub asuprire. Nici nu mai poate respira, de câtă clientelă
i-aţi vârât pe gât.
- Aţi spart instituţiile statului nu pentru că aşa era necesar, ci pentru că vă trebuiau posturi de conducere pentru clientela de partid.
- Aţi creat instituţii noi nu pentru că nu funcţiona statul fără ele, ci pentru că aţi avut un mofturos căruia, fiindcă i s-a năzărit să fie mare director, mare preşedinte, i-aţi fabricat o instituţie.
Şi nu v-a ajuns: an de an, legislatură de legislatură, aţi mai creat alte structuri; aţi adus directori noi, ceilalţi au rămas în sistem.
- Nu populaţia ocroteşte fărădelegea în ţara asta, ci voi, cu cercurile voastre de interese cu tot.
- Nu populaţia a votat pensii de 370.000.000 lei vechi. Şi venituri de 100.000 de euro pe an, de la stat.Voi, clasa politică, aţi făcut-o: în guvernele formate din partidele voastre, în parlamentul format din partidele voastre, iar legile le-a promulgat... instituţia preşedintelui României.
- Nu mama - mare din pământ a distrus industria, a vândut petrolul şi rafinăriile, a tăiat pădurile şi a mânărit pământurile. Ministere conduse de voi, clasa politică, au făcut-o. Prefecturile voastre, consiliile judeţene ale voastre, primăriile voastre.
- Nu populaţia a prăpădit banii statului – sute şi mii de miliarde de lei, munţi de bani- pe licitaţii trucate, pe lucrări proaste, inutile, pe şosele cu gropi, pe autostrăzi care înghit bani cu ghiotura, ci primarii voştri, ai clasei politice; consilierii voştri, ai clasei politice; miniştri voştri, ai clasei politice.
- Nu populaţia a organizat doi ani întregi de dănţuieli, de parcă venea sfârşitul lumii. Voi, clasa politică, aţi făcut-o. Pe banii cui?!! Pe ăştia pe care-i tăiaţi azi de la pensionari!
- V-aţi construit un aparat uriaş de represiune: ministere, agenţii, deconcentrate conduse de voi şi clientela voastră politică. Prin ei, controlaţi tot, terorizaţi înstituţiile mai ceva decât poliţia politică a lui Ceauşescu.
- Nu populaţia se află în AGA şi CA din companiile şi băncile de stat, plătite, am văzut, regeşte, ci voi, clasa politică.
- Nu populaţia a stricat ţara asta la fiecare patru ani, ci voi, clasa politică. Cum aţi venit, aţi distrus tot ceea ce a făcut guvernul de dinainte şi aţi luat-o iar de la zero. Şi-apoi, aţi rostogolit vinovăţii între voi, partidele politice, de parcă aţi fi jucat ping-pong cu România.
Daţi-vă afară întâi pe voi şi clanurile voastre şi-apoi să v-atingeţi de părinţii noştri!
Şi veniţi, acum, să mă trageţi de urechi pe mine. Să ne trageţi de urechi pe noi, că se duce România de râpă.
Vreţi s-o scoateţi din criză pe spinarea şomerilor, a pensionarilor şi a bugetarilor de execuţie, cei care vă ţin în spate aleşii şi numiţii, în funcţiile de conducere.
Ce ce curaj? Cu ce moralitate?
Până să vă atingeţi de pensionarul ăla slăbănog, de profesorul care v-a pus creionul în mână, restructuraţi- vă întâi pe voi!
Daţi-vă afară şi în şomaj pe voi, pe oamenii voştri, ai clasei politice, şi după aceea scuipaţi pe noi.
După aceea umblaţi la salariile şi pensiile necăjite.
După aceea să-l certaţi pe bătrân că mai are îndrăzneala să trăiască, să ducă România-n faliment, cu venitul lui... gras, de 500 sau 600 de lei.
1.Dacă nu sunteţi capabili să comasaţi sau să desfiinţaţi instituţiile de pomană create de voi, clasa politică, măcar reduceţi numărul de directori. Aveţi o droaie de şefi. Aţi umplut ţara de şefi. Pe ei daţi-i afară întâi şi după aceea ajungeţi la pensionar. Sau la doctor.
2. Trei sferturi dintre directorii voştri pe care i-aţi instalat, moţ, în instituţiile bugetare, au afaceri acasă. Fac afaceri cu banul public. Daţi-i pe aceştia afară! Nu ei să mănânce cu două guri, şi de la firma lor grasă, şi de la buget, iar altul să crape de foame!
3. Luaţi-vă clientela politică din toate AGA şi CA-urile companiilor de stat, de pe lângă primării, consilii judeţene şi ministere. Aveţi deja directori acolo, există specialişti.
4. Daţi-vă afară consilierii de la birourile demnitarului. De ce aţi crede că ei sunt mai puţin paraziţi pe buget decât profesorul?
5. Daţi-vă afară consilierii de pe lângă miniştri, secretari de stat, subsecretari de stat, primari, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, căţel, purcel, directori generali, din companiile de stat, din parcurile industriale.
6. Încetaţi să mai căpuşaţi ministerele (primăriile, consiliile judeţene) cu clientela pe care o serviţi cu miliarde de euro.
7. Voi, clasa politică, aţi creat şi întreţineţi evaziunea fiscală şi munca la negru. Oamenii voştri, ai partidelor, îi protejează. Îi apără de funcţionari, să nu-i descopere. Îi apără de lege.
8.După ce veţi face toate astea, abia atunci să aveţi îndrăzneala să vă legaţi de bătrânii acestei ţări.
Asta este România, dle Băsescu. O ştiţi, o cunoaşteţi, dar nu îndrăzniţi să vă apropiaţi de clanuri. Dar vă este la îndemână să-i jupuiţi de vii pe bătrâni. Sunt inofensivi. Ascultători. Mult prea blajini. Tăcuţi. Loviţi-i cu nădejde! Nu ţipă.
Cu stima
Lt.col.rz.
ing.Gheorghe NEDELCU


Sef compartiment GIS C.J. Bihor
0743 081055"



14 august 2010

BASESCU CA BECALI...SAU TARA CA STEAUA...

In ultima vreme avem in tarisoara noastra vesela doua povesti care prezinta ingrijorator de multe asemanari: povestea lui Becali si povestea lui Basescu.
Si unul si celalalt conduc cu o incapatanare patologica - ce si-au dorit dintotdeauna: unul conduce cea mai titrata echipa de fotbal romaneasca - STEAUA, iar celalalt - TARA. Amandoi sunt avizi de putere si stiu ca fara pozitiile pe care le detin in momentul de fata, nimeni nu ar fi vorbit de ei. Si asta ar fi pentru ambii o tragedie, nu-i asa ?
Mergem mai departe. Si unul si celalalt isi conduc "carutele" exact asa cum vor ei, adica fara sa tine seama de legi, norme sau cutume. Ambii au impresia ca sunt unici si irepetabili si ca stiu foarte bine ce au de facut.
Evident sunt numai impresiile lor.
Comportamentul lor discretionar a dat nastere in ambele cazuri la scandaluri imense. Pe de o parte intre Gigi si antrenorii numiti de el si pe de alta parte intre Basescu si guvernul in frunte cu Boc.
Atat Gigi cat si Basescu si-au facut un obicei din a-i umili pe oamenii cu care lucreaza, fie ca-i vorba de Hagi, Lacatus sau Zenga, fie ca-i vorba de Tariceanu, Boc1 sau Boc2 etc.
Ambele personaje din paralela noastra devin extrem de comice atunci cand vorbesc despre chestiuni la care au impresia ca se pricep si de care ar trebui sa se ocupe tehnicienii lor (antrenorul, respectiv Primul ministru). Indivizii stabilesc tactici (tactici de joc sau tactici economico-sociale) peste capul colaboratorilor lor.
Daca aceste asemanari nu sunt de ajuns, atunci le putem adauga si pe cele legate de faptul ca galeria STELEI il injura in mod constant pe Gigi, tot asa cum populatia il injura pe Basescu.
Nici galeria, nici populatia nu sunt de acord cu ce fac baietii astia veseli, care sunt convinsi ca STEAUA, respectiv TARA le apartin de drept. Si galeria si populatia doresc schimbarea celor doi din functiile pe care le detin.
Si evident ca asemanarile se pot prelungi si in domeniul media, unde atat Gigi cat si Base, pe langa o covarsitoare majoritate nemultumita de prestatiile lor, beneficiaza si de un cate un cor de laudatori care traiesc binisor si mananca o paine f.f. alba pe chestia asta...
Tragedia este ca in acest fel este condusa marea majoritate a structurilor economice, politice sau sociale. Astfel de exemple se intalnesc la tot pasul, fiind suficient sa vorbim cu rude sau cunoscuti si sa-i intrebam despre sefii lor. Vom avea surprize imense si numeroase.

12 august 2010

WELCOME MISTER HIDDINK ! Hoşgeldin mr.Hiddink ! Dobrodošli Mr.Hiddink !

Meci mediocru al tricolorilor, cu cateva plusuri in primele 60 de minute. Guus Hiddink a primit de la obscurul si controversatul arbitru sarb Milorad Mazic o consistenta "prima de instalare" sub forma unui penalti pe care l-a vazut numai el si asistentul. Nici macar turcul implicat in faza respectiva nu s-a dumirit vreo doua minute ce aratau cei doi indivizi, carora inainte de meci li s-a spus ca sunt arbitri. Maimutoi ca astia ar trebui dusi sa arbitreze cateva sezoane prin diviziile judetene, ca sa-i alerge aia pe-acolo pe teren si sa le scoata gargaunii din cap. 
Bineinteles ca Lucescu Jr. l-a pus din nou pe "experimentatul" Lobont sa stea intre barele portii noastre, insa nu l-a anuntat inainte ca trebuie sa mai si impiedice mingile sa intre in poarta, astfel ca "experimentatul expirat" a luat gol ca in curtea scolii. Dar, vorba lui Ovidiu Ioanitoaia, "antrenorul nu prea avea alte solutii". E de inteles ca Ovi si Mircea sunt prieteni vechi, dar sa te ... "asezi" contra vantului, in ciuda evidentei este jenant, nea Ovi... adica... te uzi pe pantaloni...


(problema e ca Mazic va arbitra si meciul Grashopper-Steaua din play-off-ul Europa League; poate mai pune mana pe carte si el pana atunci)